Rugăciune imperativă, deziderativă și îndoielnică
Miscellanea / / July 04, 2021
De Javier Navarro, în februarie 2018
Intenția celui care vorbește este unul dintre criteriile de clasificare a propozițiilor. În acest sens, explicăm acum propoziții imperative, doritoare și îndoielnice cu câteva exemple ilustrative.
Pentru marjă Dintre aceste trei tipuri de propoziții, enunțiativul, exclamativul și interogativul sunt, de asemenea, integrate în clasificare de propoziții conform scopului sau atitudine a vorbitorului.
Imperativ
Cu acest tip de propoziție, vorbitorul comunică un anumit tip de ordine sau comandă. Câteva exemple ar fi următoarele: „Fă ceea ce îți cer imediat”, „Suna-mă cât mai curând posibil”, „Pune-te la lucru chiar acum”, „Nu-i deranja pe ceilalți”. După cum puteți vedea, aceste propoziții sunt prezentate cu o afirmație sau o negație.
În domeniul gramatică Termenii propoziție imperativă și propoziție îndemnatoare sunt folosiți în mod interschimbabil. În orice caz, acestea sunt folosite pentru a interzice, a sfătui sau a comanda.
Dornic
Această frază exprimă un fel de dorință sau aspirație. De exemplu: „Sper că vom câștiga jocul”, „Au un test bun”, „Sper că îți poți rezolva problema cât mai curând posibil” sau „Să ai o călătorie bună înapoi”. Ca criteriu general în aceste propoziții, timpul verbal este folosit la subjunctiv.
Ezitant
Dacă vorbitorul dorește să exprime un fel de îndoială, teamă sau presupunere, va folosi o propoziție îndoielnică. Câteva exemple ilustrative sunt următoarele: „Eventual candidatul de dreapta va câștiga alegerile”, „Poate ploua în acest weekend” sau „Poate că vecinul meu va plăti cheltuielile”. După cum se poate observa, ceea ce este comunicat în propoziții are o componentă de incertitudine.
Alte modalități de clasificare și analiză a propozițiilor
Propozițiile pot fi clasificate în alte moduri. Astfel, ele pot fi împărțite în tranzitive și intransitive, active sau pasive, simple sau compuse, coordonate sau subordonate, copulative sau predicative, unimembres sau bimembres, reflexive sau reciproce.
Studiind propozițiile ne putem concentra și asupra lor morfologie și sintaxă, O analiză morfologic a unei propoziții implică a spune la ce categorie gramaticale aparțin cuvintelor care o formează, precum și gen și numărul acestora. O analiză sintactică a unei propoziții implică determinarea structurilor propoziției (subiect și predicat, sintagmă nominală și sintagmă verbală, complemente ...).
Evident, analiza morfologică și sintactică sunt complementare și din acest motiv ambele pot fi efectuate în comun.
Fotografii: Fotolia - Andalucia / Fotolia
Subiecte în rugăciunea imperativă, deziderativă și dubitativă