Importanța Libertății

Libertatea a fost -și va fi întotdeauna- principalul referent pentru procesele de transformare socială, în revolte și schimbări în exercitarea puterii care s-au produs de-a lungul istoriei. Este un principiu din natura vieții umane și sociale, care este înțeles ca abilitatea de a exercita liber voința individuală, fără supunere externă. Libertatea pune sub semnul întrebării orice relație de putere și a însoțit ființa umană ca modalitate de înțelegere a viață, o aspirație nerezolvată, sau în multe alte moduri, în măsura în care interacționează mereu între dorință și realitatea socială.

Libertate și egalitate

Pentru Constituţie ale societăților moderne, libertatea și egalitatea sunt principii care însoțesc și subliniază constant formele de guvernare și coeziunea socială. Deși pentru gândirea modernă acestea sunt două premise armonios legate, în multe cazuri ele sunt revendicate într-un mod antagonic. Libertatea se bifurcă între o relație organică cu binele comun și voința colectivă și o concepție individuală, susținută sub principiul libertății.

proprietate privată (În primul rând, de la sine, dar cu extindere spre acumularea privată ca bază a economiei capitaliste).

Contrastul dintre libertatea individuală și libertatea colectivă sau binele comun legitimează inegalitatea în societățile moderne, în măsura în care în care libertatea unei persoane se adaptează la spațiul pe care îl ocupă în stratificarea socială, limitând și subordonând exercițiul real al libertate. De aceea, gândirea modernă a legat în mod necesar egalitatea și libertatea ca piloni ai aceluiași proiect societal.

Autoritate și Libertate

Libertatea se exercită într-o societate ca o contrapartidă a formelor de autoritate care se constituie în structurile politice, economice, sociale, religioase etc. Pentru curentele filozofice inspirate de anarhism, Statul ca formă de monopol al Suveranitatea, precum și instituțiile religioase ale puterii, înlocuiesc natura liberă a ființei uman. Dimpotrivă, alte curente filozofice susțin că principiul autorității este întemeiat pentru a crea o ordine. sociale, pentru a evita pericolul haosului și „dezorderii” în societate care ar duce la dezvoltarea liberă a testamente.

O modalitate de a defini libertatea este absența supunerii sau subordonării. Legitimarea unei forme de autoritate socială poate fi opusă exercițiului liber al voinței. Din revoluţiile moderne, formele de guvernare caută să legitimeze din exercitarea liberă a voință sub premisa drepturilor naturale ale ființei umane, printre care se stabilește însă libertatea, cel relații de putere rămân și ele, instituind forme de guvernare și conflict care determină dezvoltarea istorică a societății. Această formă de exercitare a autorităţii în modernitate ar fi numită guvernalitate de către filozoful Michael Foucault, în cadrul proiectului politic care va constitui ulterior liberalism.

libertăți civile

Liberalismul propune categoria libertăților civile pentru a se referi la o derivare a formelor de exercitarea libertății (de exprimare, asociere, proprietate, muncă, comerț, cult, de comunicare, etc.) din subiectul instituțional care ar fi cetățeanul, ca individ aparținând unui Stat, cu drepturi politice egale cu fiecare dintre ceilalți cetățeni. Recunoașterea libertăților și drepturilor ar constitui centrul tensiunii în cadrul proiectului democratic care s-ar ivi sub liberalism.

Drepturile și libertățile civile ar fi o modalitate de reglementare și exercitare a guvernării bazată pe recunoașterea libertății umane, fie ca principiu natural, fie ca ca valoare a societatilor moderne, in acelasi timp ca o subordoneaza recunoasterii juridice si juridice a Statului, si a raporturilor de putere care il constituie. din punct de vedere istoric. În același timp, liberalismul a devenit expresia politică a economiei capitaliste, în care acumularea privată a capitalului ca parte a libertățile economice ale unor cetățeni au deschis un câmp al inegalității sociale, care a discriminat direct libertățile reale -nu legale- ale oameni.

Surse

Bakunin, Mihail. Dumnezeu și Statul. Colecția Libertarian Utopie. Argintul. 2008.

Berlin, Isahías. Două concepte de libertate. Universitatea Oxford. 1958.