Utilizarea și abuzul de acronime

Conform definiției academice, acronimul (în latină este un cuvânt plural care înseamnă „cifre” sau „abrevieri”) este litera inițială care Este folosit ca abrevierea unui cuvânt și, de asemenea, eticheta sau denumirea care se formează cu literele inițiale ale mai multor cuvinte.
D. (cadou), E. (est), V.S. (Onoarea voastră), S.A. (Societate cu răspundere limitată), O.E.A. (Organizația Statelor Americane), U.S.S.R. (Republicile Socialiste Sovietice ale Uniunii), P.R.I. (Meci Revoluționar instituțional), U.N.A.M. (Universitatea Națională Autonomă din Mexic), F.B.I. (Investigația Biroului Federal), A.L.A.L.C. (Asociația Latinoamericană a Liberilor Comerț), O.P.E.P. (Organizația țărilor exportatoare de petrol), S.E.L.A. (Sistemul Economic Latino-American), C.E.E. (Comunitatea Economică Europeană) etc.
În ceea ce privește punctuația acronimelor, este necesar să se clarifice faptul că, deși norma stabilește că „la sfârșitul abrevierilor trebuie să puneți un punct”, obiceiul - în principal jurnalistic - a generalizat suprimarea acestor puncte, mai ales atunci când literele formează grupuri pronunțabile ca cuvinte: PRl, UNAM, OPEC, SELA... Înainte de această eliminare totală a punctelor a existat o etapă intermediară în care s-a păstrat doar punctul final al acronimului: PRL, UNAM., OPEC., SELA. În rezumat, utilizarea punctelor în acronime a mai multor litere a evoluat după cum urmează: mai întâi, a fost plasată o perioadă după fiecare literă mare, ca prescurtare; mai târziu întregul set a fost considerat o abreviere și i s-a pus perioada finală; în cele din urmă, toate punctuațiile au fost eliminate, considerând că condiția acronimului apare din scrierea cu majuscule. Dar sunt cei care merg mai departe în simplificarea ortografiei și folosesc doar litera majusculă inițială, de parcă ar fi un nume propriu simplu: Unesco, Unicef, Fao... (Această utilizare nu este recomandată, deoarece ascunde formarea multiplă a celor care sunt de fapt seturi, nu termeni).

Acronimul este un fenomen lingvistic tipic timpului nostru. În fiecare zi, angajarea lui este prelungită. În acest sens, scriitorul Enrique Banchs comentează: „Se răspândește simultan în toate straturile sociale și tinde să devină un lexic cheie, complementar limbajului obișnuit”.
Deși utilizarea acronimelor răspunde la o nevoie foarte actuală de „economie lingvistică”, abuzul sau utilizarea lor nediscriminatorie implică un pericol, evidențiat de Banchs:
Se întâmplă ca nu puțini dintre cei care le folosesc să ignore sau chiar să uite cuvintele mamă ale acronimelor.
Majoritatea acronimelor sunt folosite numai în interiorul unei țări și nu au niciun sens în afara acesteia. În așa fel încât, astfel neinteligibile, aceste acronime naționale sau regionale, din ce în ce mai numeroase, sunt a element de separare sau neînțelegere între popoare din aceeași limbă care comunică prin presă sau carte.
Cu condiția foarte specială a acestor cuvinte care au invadat expresia într-un mod alarmant datorită numărului lor crescând, autorul menționat mai sus subliniază:
Mai presus de toate, nu mai sunt acronime. Ele sunt, în uz, identice cu numele proprii. Dar ele rezistă unor reguli gramaticale, de exemplu, accidentului numerelor. Sunt neologisme și nu sunt, pentru că un neologism nu iese de nicăieri, are o anumită rădăcină, chiar și într-un limbaj ciudat. Ele nu corespund naturii oricărei limbi și, totuși, sunt de acord cu cea a tuturor, până la punctul în care nu pot fi marcate ca barbare și sunt atât de brutale în aparența lor. Nu sunt termeni tehnici,.. Este creat într-o zi, brusc, prin inventivitate individuală, iar a doua zi devin indispensabile.
Cuvintele derivate și compuse apar din acronime - convertite în nume proprii -: voci generice ușor de înțeles pentru cei care cunosc sensul părinților lor. Astfel, din PRI s-au născut termeni foarte semnificativi în Mexic, cum ar fi PRI, anti-PRI, PRI; de CCT (Confederația Generală a Muncitorilor), orbire, orbire, orbire, procegetist; ONU (Organizația Națiunilor Unite), unism etc.
Atât acronimele, cât și așa-numitele cifre (combinații formate nu numai cu literele, ci cu silabele inițiale ale cuvintelor, precum CONACYT = Consiliul Național al Științei și Tehnologiei; BANFOCO = Banca de Dezvoltare Comercială; FANACAL = Fabrica Națională de Încălțăminte; AÍ.PRO = Alianța pentru Progres) sunt din ce în ce mai numeroase, pentru comoditatea lor de sinteză. Acestea sunt folosite pentru a desemna instituții publice și private, mărci comerciale, nume comerciale, titluri de publicații, fraze convenționale și nume de persoane cunoscute.
Când se utilizează acest tip de „ultra-convenție” lingvistică, este convenabil să se estimeze întinderea acestuia înțelegere, pentru ca aceasta să își îndeplinească misiunea comunicativă: trebuie luată în considerare dacă au nevoie de corespondența respectivă clarificare. Cel mai obișnuit lucru - cu excepția cazurilor de înțelegere evidentă - este de a clarifica termenii prima dată când sunt utilizați în text.