Exemplu de configurare electronică
Chimie / / July 04, 2021
configurație electronică este descrierea organizării electronilor într-un atom. A fost propus inițial de Niels Bohr în 1923, care s-a bazat pe modelul atomic al lui Bohr pentru a determina în ce ordine și cantități electronii erau atașați orbitalilor lor respectivi.
Până în prezent, configurația electronică Bohr nu mai este utilizată, deoarece nu oferă o referință la orbitalele și energiile care le-au identificat. Au fost ani mai târziu că distribuția electronilor în subnivelele și orbitalele unui atom a fost definitiv stabilită. Configurația electronică a ajuns să fie guvernată de Diagrama Moeller, care este următorul tabel:
s |
p |
d |
F |
|
k = 1 |
1s |
|||
l = 2 |
2s |
2 P |
||
m = 3 |
3s |
3p |
3d |
|
n = 4 |
4s |
4p |
4d |
4f |
o = 5 |
5s |
5 p |
5 d |
5f |
p = 6 |
6s |
6p |
6d |
6f |
q = 7 |
7s |
7p |
7d |
7f |
Notația de configurație electronică rulează în diagonală, de sus în jos și de la dreapta la stânga (urmează celulele albe și umbrite). Scriind această secvență, rămâne:
1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p, 5s, 4d, 5p, 6s, 4f, 5d, 6p, 7s, 5f, 6d, 7p, 6f, 7d, 7f
Această serie se numește principiul construcției sau
Principiul Aufbau. Electronii unui atom vor fi distribuiți între toți termenii. Numărul de electroni dintr-un atom este cunoscut din numărul atomic, reprezentat de litera Z. De exemplu, numărul atomic de hidrogen este 1, deci are un electron. Cel pentru calciu este de 20, deci are 20 de electroni.Pentru a scrie configurația electronică, scrieți localizarea orbitală și, ca superscript, numărul de electroni ce este în acel orbital. În prima instanță, localizarea este pusă sub formă nl, adică numărul cuantic principal "n" urmat de numărul cuantic secundar "l", al orbitalului respectiv. Și ca superscript, numărul de electroni de acolo.
Fiecare subnivel, care poate fi reprezentat prin litere s, p, d,F, are un anumit număr de electroni pe care îl poate conține:
- s poate tine 2 electroni.
- p poate conține 6 electroni.
- d poate conține 10 electroni.
- F poate conține 14 electroni.
Exemple de configurație electronică
- Hidrogen (H) (Z = 1): 1s1
- Heliu (He) (Z = 2): 1s2
- Calciu (Ca) (Z = 20): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2
- Cesiu (Cs) (Z = 55): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6, 6s1
- Francio (Fr) (Z = 87): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6, 6s2, 4f14, 5 zile10, 6p6, 7s1
- Fier (Fe) (Z = 26): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d6
- Osmiu (Os) (Z = 76): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6, 6s2, 4f14, 5 zile6
- Mercur (Hg) (Z = 80): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6, 6s2, 4f14, 5 zile10
- Cadmiu (Cd) (Z = 48): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10
- Zinc (Zn) (Z = 30): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10
- Siliciul (Si) (Z = 14): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p2
- Brom (Br) (Z = 35): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p5
- Antimoniu (Sb) (Z = 51): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p3
- Iridiu (Ir) (Z = 77): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6, 6s2, 4f14, 5 zile7
- Carbon (C) (Z = 6): 1s2, 2s2, 2 P2
- Sulf (S) (Z = 16): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p4
- Xenon (Xe) (Z = 54): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6
- Plumb (Pb) (Z = 82): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d10, 4p6, 5s2, 4d10, 5 p6, 6s2, 4f14, 5 zile10, 6p2
- Argon (Ar) (Z = 18): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6
- Cobalt (Co) (Z = 27): 1s2, 2s2, 2 P6, 3s2, 3p6, 4s2, 3d7