Exemplu de metodă analogică și comparativă

Oamenii sunt ființe care tind să sistematizeze sarcinile. Indiferent cât de dezorganizați sau de leneși am fi, vom face întotdeauna scheme în capul nostru pentru a dezvolta sarcini zilnice, oricât de simple ar părea: de la luarea deciziei cu privire la ce să mănânci la micul dejun până la executarea acestuia în bucătărie. Acest lucru se datorează faptului că creierul este ca un fel de computer care trebuie să trateze informații în părți. De aceea este foarte important ca în timpul învățării, profesorii și părinții să caute tehnici care să faciliteze achiziția de cunoștințe pentru minori.

Metoda analogică și metoda comparativă sunt cele mai frecvent utilizate în prima etapă a învățării. Sunt metode care vor căuta întotdeauna să incite la raționamentul fundamental și să trezească sensul. metoda analogică și comparativă va merge mână în mână de cele mai multe ori deoarece unul duce la celălalt aproape ca și când ar fi o secvență definită. În timp ce metoda analogică este una care constă în asumarea anumitor situații și a consecințelor pe care aceste situații le vor avea Conform anumitor criterii impuse, metoda comparativă este, atunci, comparația între două situații similare, dar sub diferite reflectoare.

Implementarea metodei analogice și comparative

Implementarea ambelor metode este un tip de raționament foarte util deoarece, pe lângă evaluarea consecințelor unui situație, permite evaluarea aceleiași decizii din puncte de vedere diferite și sub praguri diferite care vor duce la diferite consecințe. Cu toate acestea, este riscant, deoarece nu este întotdeauna sigur că aceste situații autoimpuse pot avea exact rezultatul planificat.

Un punct de plecare infailibil pentru astfel de metode este compararea unui eveniment care a avut loc deja și cunoscut cu o situație proprie, de exemplu:

Un adolescent are în vedere posibilitatea de a nu merge la curs. Apoi, sub focusul metodei analogice, adolescentul știe dinainte că lipsa școlii poate avea consecințe. Dacă vor afla (focalizează situația) își vor chema părinții și vor intra în probleme. Dacă nu află (puneți aceeași situație sub altă lumină) nu le vor spune părinților. Odată ce adolescentul a analizat consecințele cu metoda analogică, a implementat metoda comparativă pentru a lua o decizie: un coleg de-al său a fost descoperit și s-a descurcat foarte prost. L-au pedepsit la școală, iar părinții lui i-au luat indemnizația. Cu toate acestea, un alt coleg de clasă nu a fost descoperit, dar a ratat lecția în ziua respectivă și, prin urmare, a mers prost la examen. Folosind ambele metode, analogul și comparația, elevul a decis să nu sări peste cursuri pentru că a descoperit că ambele căi ar putea merge prost.

Putem găsi exemple de implementare a metodei analogice în zicalele populare. Zicalele sunt transmise din generație în generație și conțin învățături care se referă la viața de zi cu zi. De exemplu:

„Creveți care adoarme, poartă curent”. Această zicală ne invită să reflectăm asupra cazurilor în care o persoană nu este atentă la un anumit eveniment (cauză) și, prin urmare, este condusă la o situație (consecință) nedorită sau inconfortabilă. O persoană care, de exemplu, este invitată să participe la un proiect de lucru, dar este indecisă, poate folosi metoda compară și contrastează situația ta cu învățătura acestei ziceri: dacă nu profiți de ocazie, poate în viitor o vei face regretă.

Utilizarea metodelor analogice și comparative în predare

Metoda pe care profesorii o folosesc în mod normal pentru a preda este analogică și comparativă: ei propun o situația din viața reală pentru ca elevii să mediteze la implementarea învățăturilor în clasă și la aplica. Un exemplu în acest sens poate fi văzut în cazul predării adunării și scăderii prin situații ipotetice din viața reală în care trebuie aplicată o operație matematică. De exemplu, în următoarea problemă: „Pepito avea zece monede. Voia un măr care costa patru monede. Dacă Pepito a cumpărat două mere, câte monede i-au mai rămas? Aici, în loc să folosească doar numerele reci, adunarea, multiplicarea și scăderea ca ecuații, profesorii încurajează elevii să vadă că astfel de operații vor fi utile în viața reală.

Utilizarea zilnică a metodelor analogice și comparative

S-ar părea doar jocul copiilor, dar aceste metode sunt indispensabile în raționamentul uman. Ceea ce distinge o ființă umană de un animal este felul în care procesează informațiile și utilitatea pe care i le va oferi. În fiecare zi ne confruntăm cu situații în care trebuie să luăm o decizie: cum să rezolvăm o problemă? Dezavantaj? Ce să facem atunci când ne confruntăm cu o problemă? Va fi dăunător sau benefic pentru noi să facem un anumit lucru sau nu mai face asta? Implementarea metodei analogice și comparative este un instrument eficient care ne poate ajuta să facem față și să rezolvăm aceste probleme zilnice.

15 exemple ale metodei analogice și comparative în zicale

Unele ziceri oferă învățături prin metoda analogică (enunțați o situație și consecințele pe care le va avea). Cineva care se confruntă cu o situație similară va folosi, din învățătura acestei ziceri, metodă comparativă pentru a contrasta situația ta cu cea a proverbului și cu alte situații similare care știu.

1. Apă pe care nu ar trebui să o beți, lăsați-o să curgă. Această zicală ne invită să reflectăm la consecințele (metoda analogică) ca o persoană să se implice într-o chestiune care nu îi corespunde sau în care nu are nicio responsabilitate.
2. Ești stăpânul a ceea ce taci și sclavul a ceea ce spui. Această zicală învață, prin metoda analogică, că trebuie să fii atent cu ceea ce spui, deoarece va avea consecințe.
3. Pe gură moare peștele. Această zicală este similară cu cea anterioară: arată că ceva ce se spune (cauza) poate provoca o situație nefavorabilă (consecință).
4. Totul se potrivește într-un borcan știind cum să-l acomodeze. Această zicală implică faptul că atunci când lucrurile sunt organizate (cauză) se obțin rezultate bune (consecință).
5. Atât de multă vinovăție este cea care ucide vaca, cât și cea care apucă piciorul. Această zicală ne invită să reflectăm asupra consecințelor de a face parte dintr-un fapt negativ.
6. Dacă viața îți dă lămâi, fă limonadă. Această zicală instruiește să profite de oportunități sau situații care apar (cauză) pentru a beneficia la maximum de ele (consecință).
7. Nu există nici un rău care să dureze o sută de ani sau un corp care să reziste acestuia. Această zicală ne invită să medităm cu privire la confruntarea situațiilor adverse; a face ceva (cauza) pentru a ieși din aceste situații (consecință).
8. Buzele libere scufundă navele. Această zicală învață că dacă se spune ceva greșit (cauza), aceasta va provoca o situație dăunătoare (consecință).
9. Pasărea timpurie pe care Dumnezeu o ajută. Această zicală arată că dacă o persoană încearcă din greu (cauza) își atinge obiectivele (consecința).
10. Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard. Această zicală te face să te gândești să profiți de oportunități sau de ceea ce este la îndemână. Este mai bine să ai ceva sigur (cauză) decât să acoperi multe lucruri și să nu funcționeze nici unul dintre ele (consecință).
11. Când vezi barba vecinului tăiat, pune-o pe a ta la înmuiat. Această zicală ne învață că atunci când vezi că se întâmplă ceva cuiva, fii conștient că ți se poate întâmpla și ție (metodă comparativă).
12. Răsfățând înveți. Această zicală ne invită să reflectăm că atunci când vrei să înveți ceva (consecință) ar trebui să-l practici chiar dacă la început se dovedește prost (cauza).
13. Mai bine rău pentru cunoscut decât bine pentru știință. Această zicală ne învață că nu este convenabil să riști ceva ce nu știi (cauza), deoarece necunoscutul poate aduce consecințe negative.
14. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Această zicală ne face să reflectăm asupra situațiilor în care o persoană nu vrea să facă ceva pentru că crede că nu mai este la timp; este mai bine să faci lucruri și să obții rezultate (consecință) decât să nu le faci și să nu obții nimic (consecință).
15. Spre greșeala pasului greșit. Această zicală arată că atunci când există o dificultate (cauză) nu trebuie să așteptați, ci trebuie să faceți tot posibilul pentru a ieși rapid din ea (consecință).

Exemple de metode analogice și comparative

Exemplul 1. Un copil se întreabă dacă ar trebui sau nu să le spună părinților că a spart o lampă.

• Metoda analogică. Copilul evaluează situația din diferite perspective: dacă le spui, s-ar putea să te certă; Dacă nu le spui, este posibil să nu te învinovățească.
• Metoda comparativă. Băiatul își evaluează situația comparându-l cu alții: un prieten de-al său care a spus că a spart o fereastră a fost descoperit și pedepsit; Un alt prieten nu a vrut să spună că a spart un dispozitiv și oricum părinții l-au descoperit și l-au pedepsit mai mult pentru că a mințit.

Exemplul 2. Un student dorește să aleagă între două facultăți diferite.

• Metoda analogică. Elevul evaluează beneficiile și consecințele studierii fiecărei cariere.
• Metoda comparativă. Studentul își compară situația cu cea a altor prieteni și cunoscuți care au studiat fiecare dintre cele două cariere: cum a mers, ce părere au despre carieră etc.

Exemplul 3. Un profesor folosește metoda analogică și comparativă pentru a învăța cum să împartă.

• Metoda analogică. Profesorul le cere elevilor să rezolve această problemă, astfel încât să înțeleagă în ce fel de situații pot diviziunile să fie utile: „dacă am câștigat 100 de pesos și vreau să-l împart între cei patru frați ai mei, cât va avea fiecare dintre noi? unu?".
• Metoda comparativă. Profesorul le cere elevilor să scrie în ce situații din viața lor diviziunile pot fi utile. Elevii compară situația cu cele cu care se confruntă în viața lor de zi cu zi.

Exemplul 4. Un profesor folosește metoda analogică comparativă pentru a-și învăța elevii cum să înceapă o afacere.

• Metoda analogică. Profesorul le cere elevilor să scrie care sunt pașii care trebuie parcurși pentru a crea o afacere, care este importanța fiecăruia dintre acești pași și ce impact are asupra companiei.
• Metoda comparativă. Profesorul cere elevilor să evalueze în ce situații au trebuit să negocieze și cum au rezolvat-o; De asemenea, puneți-i să scrie o listă a companiilor pe care le cunosc, ce fac și cum funcționează.

Exemplul 5. Un medic trebuie să ia o decizie urgentă pentru a salva viața unuia dintre pacienții săi.

• Metoda analogică. Medicul evaluează beneficiile și consecințele fiecăreia dintre opțiunile pe care le are, avantajele și dezavantajele și modul în care acestea ar putea vindeca, îmbunătăți, afecta sau pune pacientul în pericol.
• Metoda comparativă. Pentru a lua decizia, medicul compară situația pacientului cu alte cazuri similare cu care s-a confruntat el sau unul dintre colegii săi. De asemenea, comparați această situație cu cazurile medicale pe care le-ați învățat în școala medicală și cazurile pe care le-ați citit în diferite cărți medicale.

Exemplul 6. Un investitor nu știe unde să-și investească banii sau dacă ar trebui să-i investească sau nu.

• Metoda analogică. Investitorul analizează consecințele investirii banilor: dacă lucrurile merg prost, își va pierde banii; Dacă merg bine, veți câștiga mai mulți bani din banii investiți.
• Metoda comparativă. Investitorul își compară opțiunile de investiții cu cele ale cunoscuților săi. Evaluați-vă situațiile pentru a decide care opțiune prezintă un risc mai mic și a fost mai fructuoasă pe termen lung.

Exemplul 7. O persoană vrea să știe dacă ar trebui să schimbe locul de muncă.

• Metoda analogică. Muncitorul are în vedere consecințele pozitive și negative ale părăsirii locului de muncă și consecințele pozitive și negative ale acceptării celuilalt loc de muncă.
• Metoda comparativă. Muncitorul investighează compania care i-a oferit un loc de muncă: cât de serioasă este, cât timp a fost pe piață, ce noi provocări implică etc. De asemenea, evaluează situația de angajare a persoanelor care lucrează în respectiva companie.