Exemplu de metodologie științifică

A fost numit metodologie științifică, la acumularea de tehnici, activități, instrumente și procese care sunt utilizate pentru a genera teorii științifice.

Metodologia științifică este diferită în fiecare știință, deci o știință socială are principii și metode diferite de o știință medicală.

Conceptul de metodologie științifică a fost creat de Thomas Samuel Kuhn în 1971, care a arătat clar că fiecare știință avea o metodă specifică pentru realizarea concluziilor sale, îndepărtându-se a metodei științifice tradiționale, subliniind astfel că fiecare știință are o metodă specifică care vă ajută să cunoașteți sau să negați teorii.

Astfel, în concluzie, metodologia științifică este o procedură specifică pentru fiecare ramură de studiu, care permite studenților să cercetătorii obțin rezultate care pot fi verificate printr-o anumită metodă științifică a fiecărei discipline a studiu.

Exemple de metodologie științifică:

1.- Exemplu de netologie de bază a științei:

Metodologia de bază a științei constă din parametri simpli care pot crește sau scădea în funcție de știința la care se aplică.

Această metodologie constă din parametri generali, cum ar fi următorii:

a) Subiectul - Acest lucru este esențial, deoarece fără el nu este nimic de studiat.

b) Observație.- Aceasta este recunoașterea obiectului ales.

c) Colectarea datelor. Aceasta este colectarea informațiilor și aceasta este prezentată în toate investigațiile.

d) Experimentare. - Aceasta este o altă metodă care poate varia în funcție de ramura științei.

e) Concluzii. - Acesta este sfârșitul logic care se obține la sfârșitul procesului metodologic.

2.- Exemplu de metodologie statistică:

Statistica utilizează o metodă care furnizează următorii parametri:

a) Declarația problemei:

Poate fi orice, cum ar fi transportul, mâncarea, vremea, uraganele, alegerile, o epidemie etc.

b) Stabiliți obiectul de studiu:

De ce este studiat și ce este studiat, aici vom presupune că este epidemia de gripă sezonieră.

c) Definiți obiectivele și ipotezele:

Obiectivul sau obiectivele și ipotezele servesc pentru a cunoaște ce s-ar întâmpla sau se întâmplă cu subiectul sau ce doriți să știți în mod specific despre subiect.

d) Specificați dimensiunea și tipul de eșantionare:

Aceasta este cantitatea și tipul de informații care se așteaptă să fie colectate, știind cât de mult vor fi colectate și în ce sens.

f) Colectați date:

Aceasta este acțiunea adecvată de colectare a datelor, care poate fi prin sondaje, înregistrări, fotografii etc.

g) Respectați cerințele etice atunci când colectați date:

Aceasta este că sunt date adevărate, că nu sunt falsificate așa cum se întâmplă cu sondajele politice sau cu sondaje sociale pe subiecte controversate sau neacceptate, unde informațiile pot fi falsificate pentru a obține un rezultat specific.

h) Purificați proba:

Aceasta constă în rectificarea și catalogarea datelor obținute.

i) Analiza descriptivă:

Explicați motivul rezultatului datelor obținute, pas cu pas, pentru a obține o concluzie logică în concordanță cu realitatea statistică.

j) Generarea unui model explicativ:

Este vorba despre obținerea unui grafic sau grafice împreună cu concluziile de bază care vor explica tendința sondajului menționat și statisticile sale corespunzătoare.

k) Rezolvați ipoteze:

Aceasta ajunge la o concluzie fermă pe tema aleasă.

3.- Exemplu de metodologie științifică experimentală:

Etapele metodologiei științifice sunt aproape identice cu metoda științifică convențională.

 a) Observare:

Aceasta constă în a privi dincolo de prima impresie obiectivă, încercând să identificăm detalii specifice despre ce vedem și, în multe ocazii, observarea necesită procese diferite, deoarece ochii de obicei nu ne arată realitatea a ceea ce arata ca. În plus, ne poate arăta diferite fațete sau modificări pe care le poate avea.

b) Abordarea și căutarea informațiilor despre problemă:

Putem spune că problema este ceea ce vrem să investigăm, iar căutarea informațiilor este ceea ce ne poate spune problema, întrebându-ne ce este și posibilitățile pe care ni le oferă.

Din abordare, informațiile aferente sunt căutate și investigate, pe lângă elaborarea de teorii.

c) Ipotezele și formularea teoriilor:

Formularea teoriilor și crearea de ipoteze, ne permit să anticipăm explicația sau să obținem răspunsuri posibile.

d) Experimentare:

În acest moment, se fac modificări și se manipulează elementele, încercând să se cunoască consecințe și efecte diferite.

Pentru a efectua experimentarea, trebuie mai întâi să efectuați un proiect pentru a realiza pașii, proiectând manipularea obiectului care urmează să fie studiat.

În acest sens, se creează un grup de control care va urma pașii care vor fi realizați de cei care formează grupul de experimentare, ținând o evidență a rezultatelor.

e) Colectarea datelor:

Grupul de control este cel însărcinat cu colectarea datelor, trebuind să le colecteze atât pe cele considerate calitative, fie necalitative

Primele „calitative” sunt cele care exprimă ceea ce poate fi văzut, întrucât sunt date obiective, care exprimă dimensiunea, culoarea, texturile, mirosurile etc.

Datele cantitative sunt cele care ne marchează cantități, măsuri, greutăți etc.

f) Prezentarea datelor:

Datele sunt prezentate prin intermediul rapoartelor, datelor, graficelor și tabelelor, printre altele, permițând ca toate datele să fie percepute în mod clar.

g) Concluzia și analiza datelor:

Cu datele colectate, se fac o serie de presupuneri care ne conduc la concluzia care ne explică datele referitoare la subiectul cu care ne ocupăm, comparația finală este cea care ne conduce la concluzie posibil.