Definiția antropologiei sociale
Miscellanea / / July 04, 2021
De Maite Nicuesa, în februarie 2017
antropologie social este un disciplina fundamental al cunoașterii umane. Această știință a început să se dezvolte într-un mod mai concret din secolul al XIX-lea. În acea primă etapă, obiectul de studiu propriu antropologiei sociale era societatea preindustrială. Cu toate acestea, cu evoluţie social, această știință și-a extins și câmpul de studiu.
Profesioniștii care lucrează în domeniul antropologiei sociale sunt experți în aprofundarea cunoștințelor culturale ale unui popor
De exemplu, studiul unui antropolog social poate aborda întrebări specifice, cum ar fi credința unui popor (adică ideile religioase), curentele artistice dominante la momentul respectiv, ce este teoria cunoașterii dominante, forme de relație socială, valori și credințe care structurează etica socială, convențiile sociale și tradițiile popoarelor în date determinat. Prin urmare, la fel ca alte discipline umane, antropologia socială este o comoară care permite ființei umane să se cunoască mai bine pe sine ca parte a societății căreia îi aparține.
În plus, antropologia socială arată și bogăția culturală care există în lume față de diferențele prezente în tradiții din diferite orașe. Cu alte cuvinte, cultura ca hrană pentru spirit este un bun esențial al evoluției, deoarece este un bun divers. Una dintre metodele de anchetă efectuată de antropologii sociali este observare directă, care este cheia colectării datelor obiective.
Un alt factor, cum ar fi, de exemplu, limba unei regiuni este vital pentru a putea face antropologia socială a acelui loc.
Omul este o ființă culturală
Semnificația antropologiei sociale pleacă și de la premisa ființei umane ca ființă culturală prin propria sa natură. Adică inteligență, motivul, sensibilitate iar voința sunt capacități esențiale pentru înțelegerea stilului de viață uman.
Pe de altă parte, în timp ce o ființă umană poate fi înțeleasă într-un mod individual, antropologia socială plasează cadrul observației asupra grupului ca entitate. Adică, în societate ca structură cu o viață proprie care este hrănită de rituri, obiceiuri, norme și fapte. Este imposibil să înțelegem ființa umană, ca o manifestare de propria sa natură.
Fotografii: Fotolia - Antique / Bo Secher
Subiecte în antropologie socială