Concept în definiție ABC

Dacă un argentinian sau uruguayan aude cuvântul chinuit, știe că se referă la o persoană leneșă, leneșă, căreia îi place să fluture. Se poate referi și la un individ marginal care nu are o viață convenţional, de exemplu un vagabond.

În țări precum Republică Dominican sau Coasta Bogat, termenul de chin este folosit pentru a menționa pe cineva cu o viață dezordonată. Pe de altă parte, în Venezuela, acest cuvânt este folosit pentru a descrie pe cineva care se comportă într-un scandalos, vulgar sau grosolan și un al doilea sens indică faptul că cineva care chinuie este arogant și a pretenţios.

Din cele de mai sus, putem aduna două idei:

1) Ne confruntăm cu un americanism, deoarece este un cuvânt care nu este folosit în spaniola care se vorbește în Spania și

2) este un termen derogator și peiorativ.

Dezbaterea etimologică

Etimologia cuvântului este incertă. De fapt, există versiuni contradictorii despre adevărata sa origine.

Se susține că ar fi putut proveni de la un producător de instalații sanitare numit Torrent care a devenit un personaj foarte popular în Argentina la sfârșitul secolului al XIX-lea. Există o versiune foarte similară conform căreia conductele de canalizare din Buenos Aires au fost numite după producătorul A. Torrans. Potrivit altuia

criteriu etimologic, chinuitor ar putea veni din catalană, deoarece turrar înseamnă toast sau ars și se spune că o persoană este torrada când este sufocată de soare și, prin urmare, este obosită și doborât. Există cărturari din limba care afirmă că chinul este un cuvânt tipic pentru River Plate lunfardo, a ipoteză destul de rezonabil dacă luăm în considerare faptul că acest cuvânt apare în versurile unor tangos.

Problema unor etimologii și utilizarea cuvintelor străine

Controversa etimologiei termenului chinuit ne amintește de o realitate: nu este ușor decide cu certitudine absolută originea cuvintelor. Vocabularul în spaniolă provine în principal din greacă și latină. Cu toate acestea, un limbaj este o entitate vie și în schimbare și, în consecință, este influențat de alte limbi, ale căror cuvinte au propriile lor etimologii.

În spaniolă folosim termeni de origine franceză (cum ar fi acnee, affaire sau bombón), din italiană (a cappella, acuarelă, crescendo sau cornet), din germană (toast, fief sau homosexual) și, bineînțeles, din engleză (club, fotbal, link și multe altele). Utilizarea cuvintelor străine presupune o îmbogățire a limbii, o modalitate de a-și lărgi orizonturile și de a-și asuma noi forme de expresie.

Fotografii: iStock - Leonardo Patrizi / Voyagerix

Subiecte în Atorrante