Concept în definiție ABC

În raport cu procesele de vot care au loc într-un naţiune există mai multe nume echivalente, cum ar fi alegeri, alegeri, consultări populare sau proces electoral. Toți împărtășesc aceeași idee generală: acei oameni care au recunoscut dreapta pentru a vota își pot exprima voința prin urna de vot.

Majoritatea alegerilor au loc într-un context democratic

În unele dictaturi, cetățenii sunt consultați pentru a-și exprima opinia cu privire la anumite probleme. Cu toate acestea, în contextul unui regim totalitar, alegerile nu oferă garanții suficiente.

Alegerile democratice sunt asociate cu o serie de cerințe și condiții. Unele dintre ele sunt următoarele:

1) procesul electoral este reglementat de lege,

2) pentru ca votul să fie echitabil, este necesar să se garanteze libertățile individuale,

3) diferitele formațiuni politice exercită controlul asupra procesului de vot,

4) există un consiliu electoral sau un organ de supraveghere care acționează ca entitate de reglementare în cazul oricărei eventuale nereguli.

Pentru marjă din aceste condiții, în alegerile libere este necesar să existe o recunoaștere legală legată de libertatea expresie și camere de reprezentare populară.

Originea alegerilor la termen se regăsește în cultura Romei Antice

Acest cuvânt provine din latina comitia, care înseamnă literalmente „a merge împreună”. Din punct de vedere istoric, alegerile erau întâlniri sau adunări ale oamenilor în care cetățenii își exprimau opiniile cu privire la treburile publice. Această formă de participare popularul nu a fost singurul, deoarece a existat și Senatul, dar acesta instituţie avea un caracter aristocratic.

Au existat diferite tipuri de adunări populare, cum ar fi Comitia Tributa sau Comitia Centuriata. În aceste întâlniri oamenii își puteau exprima voința. Expresia vox populi provine și din acest context istoric.

În adunările populare nu s-au luat decizii cu valoare legală. Oamenii care au participat la ele și-au dat părerea, au aplaudat sau au strigat, dar opiniile lor nu aveau valoare legală. Cu toate acestea, în societatea romană s-a considerat că aceste adunări aveau o valoare politică, deoarece în ele era posibil să se știe care erau preocupările oamenilor de rând.

Pe scurt, adunările nu erau un sistem de reprezentare politică, dar un set de cetățeni grupați pe categorii sociale.

Fotografii: Fotolia - nikiteev / anggar3ind