25 Exemple de vorbire directă și indirectă

Vorbire directă și indirectă

vorbire directă este cel care introduce un citat textual, folosind ghilimele (- Am vin la cină, anunță Andrea.). vorbire indirectă este cel care interpretează și explică ceea ce a spus altul, reformulându-l (Andrea a anunțat că va aduce vin la cină. mama lui a avertizat că va întârzia).

Discursurile directe și indirecte sunt modalități de a face aluzie sau de a introduce alte discursuri în propria persoană.

Cum se construiește vorbirea directă?

Discursul direct este folosit în literatură pentru a introduce dialoguri Dintre personaje. Sunt utilizate ghilimele sau scripturi de dialog pentru a face diferența dintre ceea ce este un dialog și vocea naratorului.

În repetiții sau texte academice, vorbirea directă este folosită pentru a introduce citate, care sunt încorporate în text între ghilimele și apoi citate în referințe.

În ambele cazuri, se folosesc verbele de a spune. Unii sunt: spune, strigă, clarifică, exprimă, susține, adaugă, adaugă, enunță, explică, dezvoltă, compară, cere, consultă, se îndoiește, apără, avertizează, anunță.

Cum este construit discursul indirect?

1. Sunt utilizate link-uri

1. Temporalitatea este adaptată

În general, vorbirea indirectă este folosită pentru a spune ce a spus cineva în trecut. Prin urmare, trebuie să se adapteze:

(!)Există cazuri în care vorbirea indirectă este utilizată în același timp în care vorbitorul enunță propoziția. În acest caz, calendarul nu va fi adaptat. De exemplu: “Acum M-am plictisit ”, spune Martín. Martin spune asta acum este plictisit.

1. Spațialitatea este adaptată

Cu excepția cazurilor în care expeditorul rămâne în același loc la care a trimis expeditorul discursului, deicticele spațiale trebuie să se adapteze și:

Propoziții de vorbire directe și indirecte

• Vorbire directă. Juan: „Spune-mi unde e petrecerea”.
• Vorbire indirectă. Juan m-a rugat să-i spun unde este petrecerea.

• Vorbire directă. Juliana: „Merg la cursurile de engleză trei zile pe săptămână”.
• Vorbire indirectă. Juliana a clarificat că a mers la cursurile de engleză trei zile pe săptămână.

• Vorbire directă. „Mâine voi merge la film cu bunica mea”, a spus Mariana.
• Vorbire indirectă. Mariana a comentat că a doua zi va merge la film cu bunica ei.

• Vorbire directă. „Au rămas copiii în parc?” A întrebat-o mama.
• Vorbire indirectă. Mama s-a întrebat dacă copiii au rămas în parc.

• Vorbire directă. "Am iubit 100 de ani de singurătate”A spus elevul.
• Vorbire indirectă. Studentul a spus că i-a plăcut 100 de ani de singurătate.

• Vorbire directă. Fiul cel mare a spus: „Am pregătit niște sandvișuri vegetariene pentru mâine”.
• Vorbire indirectă. Fiul cel mare a spus că a pregătit câteva sandvișuri pentru a doua zi.

• Vorbire directă. „Sper că dentistul mă poate vedea în acest moment”, a spus tânăra.
• Vorbire indirectă. Tânăra a spus că speră că dentistul o va putea vedea în acel moment.

• Vorbire directă. „Sperăm că profesorul a corectat examenele”, a spus Román.
• Vorbire indirectă. Román a comentat că mi-aș dori ca profesorul să fi corectat examenele.

• Vorbire directă. „Ieri am fost la cină cu bunicii mei”, a spus Martina.
• Vorbire indirectă. Martina a spus că cu o zi înainte merguse la cină cu bunicii ei.

• Vorbire directă. „Astăzi am multe angajamente”, a lămurit șeful.
• Vorbire indirectă. Șeful a precizat că a avut multe angajamente în acea zi.

• Vorbire directă. Profesorul a amintit: „Mâine vom vedea documentarul celui de-al doilea război mondial”.
• Vorbire indirectă. Profesorul și-a amintit că a doua zi vor vedea documentarul despre al doilea război mondial.

• Vorbire directă. „Acesta este vărul meu Juanito”, a spus Antonio.
• Vorbire indirectă. Antonio a spus că acesta era vărul său Juanito.

• Vorbire directă. „Aici ne-am căsătorit cu mama ta”, i-a spus tatăl său.
• Vorbire indirectă. Tatăl său i-a spus că acolo s-a căsătorit cu mama sa.

• Vorbire directă. „Cine mi-a vorbit?” A întrebat profesorul.
• Vorbire indirectă. Profesorul a întrebat cine a vorbit cu ea.

• Vorbire directă. „Ce ți-a trecut prin cap?”, A întrebat tânăra pe tatăl ei.
• Vorbire indirectă. Tânăra și-a întrebat tatăl ce i-a trecut prin cap.

• Vorbire directă. „Unde este casa ta?”, A întrebat-o polițista pe fată.
• Vorbire indirectă. Polițistul a întrebat-o pe fată unde era casa ei.

• Vorbire directă. „M-ai sunat azi dimineață?”, L-a întrebat tânărul intrigat.
• Vorbire indirectă. Tânărul intrigat a întrebat-o dacă îl sunase în acea dimineață.

• Vorbire directă. „Cum te simți?” A întrebat medicul.
• Vorbire indirectă. Doctorul l-a întrebat ce simte.

• Vorbire directă. „În ce zi începe procesul?” A întrebat procurorul.
• Vorbire indirectă. Procurorul a întrebat în ce zi a început procesul.

• Vorbire directă. „Am studiat italiana de când eram copil”, a explicat fata.
• Vorbire indirectă. Fata a explicat că a studiat italiană încă de când era copilă.

• Vorbire directă. „Nu mi-a plăcut acest film”, a spus tânărul.
• Vorbire indirectă. Tânărul a spus că nu i-a plăcut acel film.

• Vorbire directă. „Am studiat deja suficient”, i-a spus Esteban tatălui său.
• Vorbire indirectă. Esteban i-a spus tatălui său că, cu o zi înainte, deja studiase suficient.

• Vorbire directă. „Sper că fetele vor să vină la ceai în după-amiaza asta”, a spus fata.
• Vorbire indirectă. Fata a spus că și-ar fi dorit ca fetele să vrea să meargă la ceai în acea după-amiază.

• Vorbire directă. „Sper că medicul are rezultatele studiului”, a spus pacientul.
• Vorbire indirectă. Pacientul a spus că speră că medicul va avea rezultatele studiului.

• Vorbire directă. "Ieri am fost la coafor", a spus doamna.
• Vorbire indirectă. Doamna a spus că cu o zi înainte a mers la coafor.

Cum sunt adaptate timpurile verbale?

Când se referă la un discurs rostit în trecut, verbul subordonat suferă următoarele modificări:

1. Imperativ → subjunctiv imperfect trecut. De exemplu: "Da-mi ceva de băut ”, a spus el. A spus că el da Ceva de baut.
2. Indicativ prezent → indicativul imperfect trecut. De exemplu: “Practic fotbal de două ori pe săptămână ”, a spus el. I-am spus asta practicat fotbal de două ori pe săptămână.
3. Indicativ imperfect viitor → condițional simplu. De exemplu: "Azi Voi lua masa pește ”, ne-a spus el. Ne-a spus în acea zi ar lua masa.
4. Indicativ perfect viitor → condițional compus. De exemplu: "Stiu va fi adormit", Consider. Considerat că ar fi adormit.
5. Trecut nedefinit → trecut perfect indicativ. De exemplu: "Eu gust tortul cu ciocolată ”, a asigurat el. El a asigurat că mi-a plăcut Tortul cu ciocolata.
6. Indicativ trecut perfect → indicativ trecut perfect. De exemplu: "am calatorit spre sud pentru afaceri ”, ne-a spus el. El ne-a spus asta călătorise sud la afaceri.
7. Prezent conjunctiv → subjunctiv imperfect. De exemplu: "Le urez copiilor vreau sa merg în parc ”, a spus el. A spus că le doresc copiilor ar vrea să plece spre parc.
8. Subjunctiv trecut perfect → subjunctiv trecut perfect. De exemplu: "Sper că părinții mei o vor face a se distra la petrecere ”, mi-a spus el. Mi-a spus că speră ca părinții săi s-ar distra la petrecere.

Verbele care nu sunt modificate când sunt trecute la vorbirea indirectă sunt:

• Indicativ imperfect trecut. De exemplu: “Cântat mai bine când eram fată ”, mi-a spus ea. Mi-a spus că cântat mai bine când eram fată.
• Subjunctiv imperfect. De exemplu: "Mi-ar place asta va ajuta mai mult ”, a mărturisit el. El a mărturisit că i-ar plăcea va ajuta Mai Mult.
• Indicativ trecut perfect. De exemplu: “A fost profesorul meu ”, a spus Carmen. Carmen a spus asta a fost profesorul său.
• Subjunctivul perfectului trecut. De exemplu: "Aceasta te-ai fi gândit înainte ”, a conchis tatăl său. Tatăl său a concluzionat că M-aș fi gândit inainte de.
• Condițional simplu. De exemplu: “Ar trăi la munte dacă aș putea ”, a mărturisit el. Am mărturisit că ar trăi pe munte dacă aș putea.
• Stare perfectă. De exemplu: „Aș fi înțeles mai bine dacă mi-ai explica asta”, s-a plâns el. S-a plâns că ar fi înțeles mai bine dacă i-ar fi explicat asta.