100 Exemple de atomi

Cu numele de atom unitatea minimă care formează contează și care are încă proprietățile element chimic căreia îi aparține. De exemplu: aluminiu, fier, iod. Atomul este particula de bază a întregii materii cunoscute și este prezent în toate lucrurile: în fiinte vii și în obiecte neînsuflețite.

Atomul este adesea caracterizat ca un unitate indivizibilă, dar nu din cauza imposibilității divizării atomului, ci în cazul divizării, ar pierde proprietăți chimice a elementului chimic căruia îi aparține: atomul, în realitate, este alcătuit din particule și mai mici: cele subatomice.

Compoziția atomului

Într-adevăr, compoziția atomului include un centru compus dintr-un nucleu care conține protoni și neutroni și mai multe straturi sau niveluri de energie din jurul acestui nucleu care prezintă cele mai mici particule subatomice de atomi, electroni.

In timp ce electroni au o sarcină negativă, protoni au aceeași încărcare electrică, dar pozitivă și neutroni nu au nicio taxă. Rutherford a propus unul dintre modelele atomice care explică existența sarcinilor pozitive în nucleul atomului și a sarcinilor negative situate pe orbitele din jurul său. Prin intermediul acestui model a fost posibil să se explice (deși cu unele limitări) unirea atomilor pentru a forma

compuși chimici.

Proprietățile atomului

Atomul are întotdeauna ceva proprietăți, care sunt utile pentru a înțelege modul în care sunt distribuite atunci când formează diferiții compuși chimici. Atomul are întotdeauna un număr atomic (reprezentat de litera Z) care reprezintă numărul de protoni conținuți în nucleu, care este egal cu cel al electronilor, care se află la nivelul acestuia în jurul. De asemenea, are un număr de masă, reprezentat de litera A, care se referă la suma de protoni și neutroni pe care atomul îi conține în nucleul său.

Clasificarea atomilor

Există diferite clase de elemente chimice. Cea mai comună clasificare este cea efectuată în tabelul periodic a elementelor, care organizează și clasifică elementele chimice în funcție de numărul lor atomic, printre alte proprietăți.

Toți atomii cu aceeași numar atomic aparțin aceluiași element chimic. Pe de altă parte, atomii care au cantități diferite de neutroni, dar un număr egal de protoni (număr atomic) sunt numiți izotopi. De exemplu, hidrogenul are trei izotopi atomi naturali: protiu ¹H (cu un proton în nucleu și un electron pe orbita acestuia), deuteriu ²H (cu un proton și un neutron în nucleu și un electron pe orbita acestuia) și tritiu ³H (cu un proton și doi neutroni în nucleu și un electron pe orbita acestuia). Dar toți cei trei izotopi aparțin aceluiași element chimic, hidrogenul.

Istoria teoriei atomice

teoria atomică, care include atomii ca unitate minimă a structurii materiei, a existat încă din Grecia Antică.

În 1803, John dalton a propus modelul atomic care a demonstrat că uniunea dintre atomi pentru a forma compuși chimici s-a realizat prin anumite proporții definite ale fiecăruia. John Thomson, la rândul său, a determinat sarcina pozitivă și negativă și conformația ioni a ambelor semne. Următorul care a propus un model atomic a fost Rutherford, care a definit pentru prima dată nucleul atomic pozitiv și orbitele în care se află electronii. Apoi, Bohr a propus un model care afirmă că electronii nu sunt localizați pe toate orbitele sau nivelurile de energie, ci că există niveluri de energie permise și interzise.

Modelele s-au succedat până la studiile actuale ale Teoria cuantica, orientat în principal spre câmpuri. Evident, este sigur că structura nucleului atomic și a particulelor care îl alcătuiesc este mult mai complicată decât structura electronică tradițională a atomilor.

Exemple de atomi

Iată o listă de exemple de elemente chimice din tabelul periodic, pentru care există un anumit număr de atomi care alcătuiesc izotopii lor:

Urmărește cu: