100 de exemple de culte

The cultisme sunt cuvinte care provin din limbile clasice, latină și greacă, și care, spre deosebire de alți termeni, au trecut în Spaniolă cu un înțeles egal sau similar cu originalul și fără a suferi modificări drastice în ceea ce privește scrierea și limbajul. pronunție. De exemplu: tânăr, comedie, lexic.

În general, includerea cultismelor în spaniolă a avut loc pentru că scriitorii doreau să modifice limbajul poetic folosind niște termeni clasici sau pentru că specialiști din diferite discipline au recurs la texte antice pentru a prelua cuvinte sau pentru a crea altele noi care desemnau concepte sau obiecte care nu aveau nume în limbă Romantism.

Cu toate acestea, introducerea cultismelor în spaniolă variază în funcție de limba de origine:

Mulți gramaticieni consideră că acești termeni ar trebui să fie distinși de latinisme iar al elenisme, deoarece acestea din urmă sunt cuvinte străine şi pentru că nu au acelaşi proces de adaptare ca şi cultismele.

Totuși, alți specialiști în materie consideră că granița este oarecum neclară, deoarece Cultismele au început ca latinisme sau elenisme care au devenit ulterior termeni ai limbii Spaniolă.

Cultisme și cuvinte de moștenire

Cultismele se deosebesc de cuvintele patrimoniale, pentru că au intrat din cele literare, juridice, științifice și ecleziasticii mult după ce spaniola a apărut ca limbă, pentru că au suferit doar câteva transformări pentru a se adapta cel norme de ortografie şi fonetice şi pentru că, în general, şi-au păstrat sensul.

În schimb, cuvintele de moștenire au evoluat de la latină vulgară vorbită la spaniolă fără întreruperi temporare și s-au schimbat atât de mult în ceea ce privește sensul, scrierea și pronunția, încât au ajuns să fie foarte diferite de cuvinte Latinii.

Deși majoritatea cuvintelor care sunt folosite zilnic sunt cuvinte de patrimoniu, există un număr mare de cultisme care se folosesc zilnic, pentru că au intrat în spaniolă și au trecut în limba comună de câteva secole sau ani.

exemple de cultism

Exemple de cultisme din latină

Dacă termenii au fost introduși în spaniolă cu același înțeles pe care îl au în latină, este indicat doar cuvântul din care provin. Dacă sensul este diferit, se precizează la ce se referă cuvântul în limba clasică.

1. Abject. provine din cuvântul latin abiectus.
2. Adversitate. provine din cuvântul latin advers.
3. Album. provine din cuvântul latin album, care înseamnă scândură văruită cu ipsos.
4. Străin. provine din cuvântul latin străin, care înseamnă străin (la început în spaniolă a fost folosit cu acel sens).
5. Trufaş. provine din cuvântul latin înalt, ceea ce înseamnă ridicat.
6. Articol. provine din cuvântul latin articole, ceea ce înseamnă parte.
7. Sala de clasă. provine din cuvântul latin sala de clasa, care se referea la anumite locuri unde se țineau ceremonii.
8. Autoritate. provine din cuvântul latin auctoritas.
9. Beneficiu. provine din cuvântul latin beneficium.
10. Binevoitor. provine din cuvântul latin benevŏlus.
11. Cactus. provine din cuvântul latin Cactus, ceea ce înseamnă ciulin.
12. Cald. provine din cuvântul latin calĭdus.
13. Capitol. provine din cuvântul latin capital.
14. Cauză. provine din cuvântul latin cauză.
15. Concurs. provine din cuvântul latin concurs.
16. Sigur. Când a fost introdus în spaniolă, a fost folosit în poezie cu sensul de ilustru și provine din termenul latin clarus.
17. Loc. provine din cuvântul latin aşezaţi.
18. constiinta. provine din cuvântul latin conștient.
19. A considera. Când a fost introdus în spaniolă, a fost folosit în poezie ca sinonim pentru verbul a privi și provine din termenul latin Voi lua în considerare.
20. Credul. provine din cuvântul latin credulus.
21. Al zecelea. provine din cuvântul latin decime.
22. Disciplina. provine din cuvântul latin disciplina, ceea ce înseamnă cunoștințe sau instruire.
23. Clădire. provine din cuvântul latin aedificium.
24. Studiu. Când a fost introdus în spaniolă, a fost folosit în poezie cu sensul de interes și provine din termenul latin studiu.
25. Examen. provine din cuvântul latin examen, al cărui sens este acțiunea de a examina sau cântări.
26. Fabrică. provine din cuvântul latin fabrică, al cărui sens este comerț sau atelier.
27. Fabulă. provine din cuvântul latin fabulă.
28. Favoare. provine din cuvântul latin favoare.
29. Avere. provine din cuvântul latin Avere.
30. oameni. provine din cuvântul latin genele, ceea ce înseamnă oraș.
31. Germen. provine din cuvântul latin germen.
32. Ostil. provine din cuvântul latin hostilis.
33. Impuls. provine din cuvântul latin impuls.
34. Tineri. provine din cuvântul latin iuvĕnis.
35. iulie. provine din cuvântul latin Iulius, numele lui Iulius Caesar, și a fost introdus în spaniolă cu același înțeles.
36. Legal. provine din cuvântul latin legalis.
37. Magnific. provine din cuvântul latin magnific.
38. Mare. provine din cuvântul latin mare.
39. Monstru. provine din cuvântul latin monstru, care se referă la o ființă supranaturală.
40. Surf. provine din cuvântul latin naviga.
41. Patern. provine din cuvântul latin paternalis.
42. Apartament. provine din cuvântul latin avion.
43. Privilegiu. provine din cuvântul latin privilegiu.
44. Rapid. provine din cuvântul latin rapĭdus.
45. Ruina. provine din cuvântul latin ruina.
46. Mormânt. provine din cuvântul latin sepulcru.
47. Mărturie. provine din cuvântul latin mărturie.
48. Titlu. provine din cuvântul latin titlul.
49. Veghe. provine din cuvântul latin veghe.
50. Virus. provine din cuvântul latin virus, care în limbajul clasic însemna otravă.

Exemple de cultisme din greacă

Dacă termenii au fost introduși în spaniolă cu același înțeles pe care îl au în greaca veche, este indicat doar cuvântul din care provin. Dacă sensul este diferit, se precizează la ce se referă cuvântul în limba clasică. În plus, dacă este necesar, se indică dacă termenii au trecut prin latină sau altă limbă înainte de a fi introduși în spaniolă sau dacă sunt cuvinte noi formate cu elemente din greacă.

1. Chard. Provine dintr-un termen al limbii arabe, care derivă din termenul grecesc σικελή (sikelḗ).
2. Agonie. provine din cuvântul grecesc ἀγωνία (agonie), ceea ce înseamnă lupta.
3. Alfabet. provine din cuvântul latin alfabet, care provine din cuvântul grecesc ἀλφάβητος (alfabete).
4. Amidon. provine din cuvântul grecesc ἄμυλον (amilon), care se referă la un tip de pâine.
5. Aloe. provine din cuvântul latin aloe, care provine din cuvântul grecesc ἀλόη (aloe).
6. Analiză. provine din cuvântul grecesc ἀνάλυσις (analiză).
7. Anemie. provine din cuvântul grecesc ἀναιμία (anaimía), a cărui semnificație este lipsa de sânge.
8. Antropologie. provine din cuvântul grecesc ἀνθρωπολόγος (antropologii), care se referă la a vorbi despre ființa umană.
9. arahnofobie. Este un termen format din două elemente grecești: ἀράχνη (árachnē), adică păianjen și -φοβία (-fobie), ceea ce înseamnă frică sau ură.
10. Miros. provine din cuvântul latin miros, care provine din cuvântul grecesc ἄρωμα (miros), a cărui semnificație este mirosul bun.
11. Arteră. provine din cuvântul latin artera, care provine din cuvântul grecesc ἀρτηρία (artera).
12. osteoartrita. provine din cuvântul grecesc ἄρθρωσις (artroza), ceea ce înseamnă articulare.
13. Atom. provine din cuvântul latin atŏmus, care provine din cuvântul grecesc ἄτομον (atom), al cărui sens este ceva ce nu poate fi divizat.
14. Autonomie. provine din cuvântul grecesc αὐτονομία (autonomie).
15. Bibliografie. Este un termen format din două elemente din greacă: βιβλιο- (biblio-), care înseamnă carte și -γραφία (ortografie), ceea ce înseamnă scris.
16. Glumă. provine din cuvântul grecesc βρῶμα (glumă), care se referă la elemente grele.
17. Haos. provine din cuvântul latin pa, care provine din cuvântul grecesc χάος (haos), al cărui sens este abis dezordonat.
18. Cardiac. provine din cuvântul grecesc καρδιακός (kardiakós).
19. Comedie. provine din cuvântul latin marfă, care provine din cuvântul grecesc κωμῳδία (kōmōidia).
20. cub. provine din cuvântul latin cuburi, care provine din cuvântul grecesc pentru κύβος (kybos), al cărui sens este dat jocului.
21. Dialect. provine din cuvântul latin dialectus, care provine din cuvântul grecesc διάλεκτος (dialecte).
22. Diametru. provine din cuvântul latin diametru, care provine din cuvântul grecesc διάμετρος (diametre).
23. Didactic. provine din cuvântul grecesc διδακτικός (didaktikós).
24. Elipsă. provine din cuvântul grecesc ἔλλειψις (elleipsis).
25. Enigmă. provine din cuvântul latin puzzle, care provine din cuvântul grecesc αἴνιγμα (ainigma), al cărui sens este un cuvânt greu de înțeles.
26. Cangrenă. provine din cuvântul latin gangrenă, care provine din cuvântul grecesc γάγγραινα (ganggrain), al cărui sens este putrefacția.
27. Ipocrit. provine din cuvântul latin ipocrit, care provine din cuvântul grecesc ὑποκριτής (hypokritḗs), al cărui sens este actor.
28. Homeopatie. Este un termen format din două elemente din greacă: ὁμοιο- (homoio-), ceea ce înseamnă similar și -πάθεια (-patie), ceea ce înseamnă experiment.
29. Idee. provine din cuvântul latin idee, care provine din cuvântul grecesc ἰδέα (idee).
30. Labirint. provine din cuvântul latin labirint, care provine din cuvântul grecesc λαβύρινθος (labirint).
31. Lexicon. provine din cuvântul grecesc λεξικός (lexicos).
32. Logaritm. Este un termen format din două elemente din greacă: λόγος (logos), ceea ce înseamnă rațiune și ἀριθμός (aritmetica), care înseamnă număr.
33. Microfon. Este un termen format prin unirea a două elemente grecești: μικρο- (micro-), adică mic și –φωνο (-telefon), ceea ce înseamnă sunet.
34. Microscop. Este un termen format din elemente din limba greacă: μικρο- (micro-), ceea ce înseamnă mic și σκοπεῖν (skopein), ceea ce înseamnă a observa.
35. Morfologie. Este un termen format prin unirea a două elemente grecești: μορφο- (morfo-), care înseamnă formă și -λογία (-depune), ceea ce înseamnă studiu.
36. Pneumonie. provine din cuvântul latin pneumoniae, care provine din cuvântul grecesc πνευμονία (pneumonie).
37. Nevroză. Este un termen format din două elemente din greacă: νεῦρον (neuron), adică nerv și -σις (-sură), adică acțiune sau stare.
38. Oftalmologie. Este un termen format prin unirea a două elemente grecești: ὀφθαλμός (oftalmie), care înseamnă ochi și -λογία (-depune), ceea ce înseamnă studiu.
39. Oligarhie. provine din cuvântul grecesc ὀλιγαρχία (oligarhie).
40. Prozodie. provine din cuvântul latin prozodie, care provine din cuvântul grecesc προσῳδία (prosōidy).
41. Psihologie. Este un termen format prin unirea a două elemente grecești: ψυχο- (psiho-), care înseamnă suflet și -λογία (-depune), ceea ce înseamnă studiu.
42. Psoriazis. Este un termen format din diferite elemente din limba greacă: ψώρα (psra), adică scabie; sufixul -ία (-in absenta), ceea ce înseamnă calitate; iar sufixul -σις (-sură), adică acțiune sau stare.
43. Ritm. provine din cuvântul latin ritmul, care provine din cuvântul grecesc ῥυθμός (ritmuri), al cărui sens este mișcarea recurentă.
44. sinapsa. provine din cuvântul grecesc σύναψις (sinapsa), al cărui sens este link.
45. Sintaxă. provine din cuvântul grecesc σύνταξις (sintaxă), al cărui sens este cu ordine.
46. Simptom. provine din cuvântul latin simptom, care provine din cuvântul grecesc σύμπτωμα (simptom).
47. Telepatie. Este un termen format din două elemente grecești: τηλε- (TELEVIZOR-), ceea ce înseamnă departe, și -πάθεια (-patie), ceea ce înseamnă experiment.
48. Termometru. Este un termen format din elemente din limba greacă: θερμο- (termo-), ceea ce înseamnă fierbinte și μέτρον (metron), ceea ce înseamnă măsură.
49. Tragedie. provine din cuvântul latin tragoedia, care provine din cuvântul grecesc τραγῳδία (tragoidie).
50. Zoologie. Este un termen format din elemente din limba greacă: ζωο- (grădină zoologică-), care înseamnă animal și -λογία (-depune), ceea ce înseamnă studiu.

Referinte:

• Azofra Sierra, M. ȘI. (2006). Considerații asupra conceptului de cultism. Journal of Romance Philology, 23, 229-240. Preluat pe 21 aprilie 2022, din https://revistas.ucm.es/index.php/RFRM/article/view/RFRM0606110229A
• Benitez Claros, R. (1959). Clasificarea cultismelor. Archivum: Revista Facultății de Filosofie și Litere, 9, 216-227. Preluat pe 21 aprilie 2022, din https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo? cod=910339
• Mănâncă, C. (2016). Cultismele în spaniola secolului al XIX-lea. FILOLOGIE, XXVI(1), 29-41.
• Cultismul. (s.f.). În Dicţionar etimologic spaniol online. Preluat pe 20 aprilie 2022 de la http://etimologias.dechile.net/?cultismo
• Garcia Valle, A. (1992). Din nou asupra conceptelor de „latinism”, „cultism” și „semicultism”, în lumina noilor date. Anuarul de studii filologice, 15, 89-96. Preluat pe 21 aprilie 2022, din https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo? cod=58748

Dicționare folosite:

• Dicționar al Academiei Regale Spaniole
• Dicţionar etimologic spaniol online
• Dicţionar grec-englez Perseus
• Dicţionar Perseus Latin-Englez
• Pabon S. de Urbina, Jose M. (2013). Manual clasic greco-spaniol. Dicționar bilingv: cu anexă gramaticală. Vox.
• Vox. (2006). Dicţionar latin ilustrat. latină-spaniola / spaniolă-latină. Vox/Spes.

Vă poate servi: