Tipuri de legături chimice

Când doi sau mai mulți atomi formează o moleculă, aceștia se unesc prin intermediul unui joncțiune între electroni din ultimele sale straturi, cele mai superficiale. Această unire se numește Legătură chimică. Pentru a se forma o legătură chimică, atomii trebuie să aibă a lor octet incomplet, adică mai puțin de opt electroni în ultima lor coajă, care este numărul care le va oferi stabilitate chimică.

Există trei tipuri de legături chimice:

1. Legături ionice
2. Legaturi covalente
3. Legături metalice

Legături ionice

Legăturile ionice sunt cele în care electronii de valență sunt atrași de forțe electrostatice. Atomul (atomii) care au 1 până la 4 electroni de valență îi pot livra pentru a forma legătura; Acest lucru îi conferă o taxă pozitivă, deoarece ar scăpa de sarcinile negative. Pe de altă parte, atomul (atomii) cu 5 până la 7 electroni de valență vor putea primi cei necesari pentru a ajunge la 8.

Acest lucru le conferă o încărcare negativă, deoarece preiau electroni, care sunt negativi. Faptul că electronii pot fi capturați sau livrați 

dă atomilor sarcina electrică. Conform legii lui Coulomb, sarcinile s-au format pe ambii atomi se vor atrage reciproc cu o forță, care este electrostatica menționată mai sus. Taxele negative atrag sarcini pozitive și invers. Taxele opuse atrag. Odată ce această forță le leagă împreună, se formează molecula.

Legăturile ionice apar mai ales între atomi metalici și nemetali. Metalele renunță la electroni și poartă întotdeauna o sarcină pozitivă, participând ca un cation (+). Nemetalele sunt receptori de electroni și, în general, au o sarcină negativă, participă ca anioni (-), dar se întâmplă, de asemenea, să poarte o sarcină pozitivă, atunci când formează grupuri de atomi încărcați numit radicali, ca NH de amoniu₄⁺, carbonat de CO₃^-2, fosfat PO₄^-3.

Printre compușii chimici care sunt formați de legături ionice se numără:

• Săruri binare
• Oxisales

Când aceste substanțe sunt dizolvate în apă se disociază, și anume, separate în sarcinile lor electrice iar acestea sunt dispersate în apă împreună cu ionii de hidrogen H⁺ și hidroxil (OH^-) care formează apă. Amestecul care se formează este o soluție numită electrolit.

• Continuați lectură: Legătură ionică

Legaturi covalente

Legăturile covalente sunt cele în care sunt împărțiți electronii fără a le desprinde de atom, adică fără formarea de sarcini electrice. Atomii sunt ținuți împreună prin apropiere și folosesc forța cu care nucleul atrage electronii. Odată ce legătura este formată, cei doi sau mai mulți nuclei ai atomilor ajung să atragă electronii împărțiți, îndeplinind astfel regula octetului și stabilizând molecula.

Există mai multe forme de legătură covalentă și acestea sunt:

• Legătură covalentă
• Coordonează legătura covalentă
• Legătură covalentă polară
• Legătură covalentă nepolară

 legătură covalentă Este la fel ca cel descris la început. Atomii participanți împart electroni, astfel încât toți să aibă octetul complet. Aici nu există sarcini electrice, deoarece nu se elimină electroni, ci doar sunt împărțiți.

În legătură covalentă coordonată este doar un atom care contribuie cu toți electronii necesari legăturii. Celălalt atom se leagă pur și simplu și ia acești electroni drept proprii. Molecula se formează astfel. Acesta este cazul, de exemplu, al acidului sulfuric H₂SW₄ în care sulful împarte două perechi de electroni cu atomii de oxigen.

În legătură covalentă polară, forțele dintre atomi sunt înclinate într-o parte a moleculei. Acest când există diferite tipuri de atomi în moleculă. Această forță este măsurată în unități Debye și cu cât valoarea acesteia este mai mare pe o parte a moleculei, cu atât va fi mai polară. Aceasta înseamnă că polii se formează în structură și de aceea li se dă acest nume. Forțele sale sunt asimetrice.

În legătură covalentă nepolare, forțele dintre atomi sunt uniforme pe întreaga moleculă și, prin urmare, nu se formează poli în structura sa. Funcționează ca o singură unitate și de aceea este foarte dificil, aproape imposibil, să-și împartă sarcinile. Acest lucru îl face insolubil în apă. Acesta este cazul compușilor precum alcani, care au forțele lor egale în întreaga moleculă. Forțele sale sunt simetrice.

• Continuați lectură: Legătură covalentă

Legătură metalică

Atomii unui metal sunt ținuți împreună prin intermediul unor legături metalice. În acest tip de legătură, electronii tuturor atomilor sunt atrași pentru a forma o rețea cristalină care rămâne fermă. Legăturile rețelei cristaline au toți electronii intercalați și amenajate pentru a transporta curent electric și căldură când li se transmite. În metalele de tranziție, această structură a legăturilor metalice este mai remarcabilă, deoarece atomii lor sunt mai mari.

Exemple de legături ionice

Unele substanțe care au legături ionice sunt:

1. Clorură de sodiu NaCl. Ionii săi sunt Na⁺ și Cl^-.
2. Clorură de potasiu KCl. Ionii săi sunt K⁺ și Cl^-.
3. Clorură de calciu CaCl₂. Ionii săi sunt Ca⁺² și Cl^-.
4. Clorură de magneziu MgCl₂. Ionii săi sunt Mg⁺² și Cl^-.
5. Clorură de stronțiu SrCl₂. Ionii săi sunt Sr.⁺² și Cl^-.
6. Clorură de bariu BaCl₂. Ionii săi sunt Ba⁺² și Cl^-.
7. Clorură de aluminiu AlCl₃. Ionii săi sunt Al⁺³ și Cl^-.
8. Sulfat de sodiu₂SW₄. Ionii săi sunt Na⁺ Așadar₄^-2.
9. K sulfat de potasiu₂SW₄. Ionii săi sunt K⁺ Așadar₄^-2.
10. Sulfatul de calciu CaSO₄. Ionii săi sunt Ca⁺² Așadar₄^-2.
11. Sulfat de calciu MgSO₄. Ionii săi sunt Mg⁺² Așadar₄^-2.
12. Sulfat de stronțiu SrSO₄. Ionii săi sunt Sr.⁺² Așadar₄^-2.
13. Sulfat de bariu BaSO₄. Ionii săi sunt Ba⁺² Așadar₄^-2.
14. Na fosfat de sodiu₃PO₄. Ionii săi sunt Na⁺ și PO₄^-3.
15. K fosfat de potasiu₃PO₄. Ionii săi sunt K⁺ și PO₄^-3.
16. Fosfat de magneziu Mg₃(PO₄)₂. Ionii săi sunt Mg⁺² și PO₄^-3.
17. Fosfat de calciu Ca₃(PO₄)₂. Ionii săi sunt Ca⁺² și PO₄^-3.
18. Fosfat de aluminiu AlPO₄. Ionii săi sunt Al⁺³ și PO₄^-3.
19. Fosfat feros Fe₃(PO₄)₂. Ionii săi sunt Fe⁺² și PO₄^-3.
20. Fosfat feric FePO₄. Ionii săi sunt Fe⁺³ și PO₄^-3.

Exemple de legături covalente

Unele substanțe care prezintă legături covalente sunt:

1. Metan CH₄.
2. Etan C₂H₆.
3. Propanul C₃H₈.
4. Butan C₄H₁₀.
5. Pentan C₅H₁₂.
6. Hexan C₆H₁₄.
7. Heptan C₇H₁₆.
8. Octanul C₈H₁₈.
9. Propilenă CH₂= CH₂–CH₃.
10. Acetilenă C₂H₂.
11. Alcool metilic CH₃
12. Alcool etilic C₂H₅
13. Alcool propilic C₃H₇
14. Alcool izopropilic CH₃CH (OH) CH₃.
15. 2-propanonă sau acetonă CH₃Mașină₃.
16. Formaldehidă HCHO.
17. Acetaldehidă CH₃
18. Propionaldehidă CH₃CH₂
19. Butiraldehidă CH₃CH₂CH₂
20. Acid formic HCOOH.

Exemple de legătură metalică

Unele substanțe care prezintă legături metalice sunt:

1. Zinc Zn
2. Cadmiu Cd
3. Cupru Cu
4. Silver Ag
5. Aur de aur
6. Nichel Ni
7. Paladiu Pd
8. Platinum Pt
9. Cobalt Co.
10. Rodiu Rh
11. Iridium Go
12. Fe de fier
13. Ruteniu Ru
14. Osmium Os
15. Mangan Mn
16. Crom Cr
17. Molibden Mo
18. Wolfram W
19. Vanadiu V
20. Zrconium Zr

Urmărește cu:

• Atomi
• Ion
• Metale
• Fără metale
• Alcani
• Soluții